Povesti de dragoste din seria unui celebru anonim 2.

E ora 00:00.
Trece ultimul troleu, e semn ca a mai trecut o zi.
Pe strazi nu e nimeni.
Vintul duce linistit praful,se aseaza incet pe masinile parcate si parca demult date uitarii.
Luna se scalda in lumina boltii cerului senin.
Stelele, cite una cad.
Ele nu mor.
Se duc pe un alt cer.
Bancile sunt goale si reci, iar aleea clasicilor e inundata de intuneric.
La floraria de vis-a-vis nu mai e nimeni.Se vede lumina doar la un geam.Afara sunt citeva glastre cu trandafiri ofiliti de un ros aprins.
Ma intreb daca mi-as dori unul.
Probabil ca da.
Sunt doar simple gesturi din dragoste pentru femei.
Ce ai face pentru o femeie?
Uneori nimic, alteori totul.
Uneori putin ,alteori infinitul.
Stam pe banca din spatele aleei.
Cuminti , ascultam noaptea,ascultam sunetele ce nu se aud.
Ascultam muzica din surdina, ascultam tipetele din miezul noptii...
In seara aceasta sunt cea mai frumoasa femeie din lume.
Asa ma faci tu sa fiu,asa ma faci tu sa ma simt...
Vrei sa plecam?
Sa mergem acolo la mansarda?
Nu.
Ce scurt e raspunsul tau.
Lasa-ma sa stau cu tine.
In seara aceasta esti cel mai important barbat din lume, asa te fac sa fii, asa te fac sa te simti...
Apropo barbatii tot pling.
Da.
Stiu.
Din dragoste pentru femei?
Probabil...
Nu ne lasa noaptea sa plecam, nu ne lasa aleea.
S-ar simti singura fara noi.
Am impresia ca noi nu stam cu ea, noi avem lumea noastra.
Lumea noastra e una neinteleasa de umanitate si de legile ei.
La coltul strazii este o cafenea.De acolo se aude o vioara, s-aude un tambal.Alcool si multe tigari.Unii isi ineaca amarul, altii isi sarbatoresc fericirea.
Alcoolul la ia privirea, ii asa stersi si obositi.
Iese cite un strain , se grabeste sa plece.Nu vrea sa prinda zorii aici.Asta ar insemna ca a pierdut o noapte intreaga.Pleaca toti.Se ridica scaunele pe mese.Se incheie inca o noapte.Se incheie inca un spectacol de cafenea dintr-o zi obisnuita.
Stiu ca nu departe este un tirg de tablouri.
As vrea sa mergem acolo,dar e inchis.E inca miez de noapte.
Imi place acolo,miroase a ulei de pictura si a pinza catifelata.
Vad de fiecare data aceleasi tablouri cu maci rosii care ma innebunesc.
Macii acestea imi ornamenteaza visele.
Dar nimeni nu-i cumpara, desi nu sunt prea scumpi.
Nu -si permit toti acest lux.In fiecare zi aici vad pictori,tristi, ingindurati.
Ei vad viata ca pe o perla alba ,imaculata.O perla in mii de culori.
Uleiul de pictura stropeste orice, atinge si coloreaza.
Ce frumos ar fi daca toti am vedea viata precum o perla colorata.
Dar...
Revin la noi, la banca noastra timida, calda si singuratica.
Cred ca e timpul sa plecam,n-as vrea sa ne prinda zorii.
Trebuie sa ajungem la mansarda, sa ne savuram in linistea noptii cafeaua.
In curind o sa apara cei care matura strazile.Odata cu strazile ne matura si decorul nostru, romantic, desprins dintr-o poveste clasica de dragoste.
Povestea aceasta de dragoste nu se sfirseste aici.Suntem deja la mansarda...
Dragul meu cititor si draga mea cititoare,continua in mintea ta aceasta poveste asa cum ti-o doresti...
A voastra celebra, anonima.
Pina la o noua intilnire.
Povesti de dragoste pasionale si infinite.

O poveste de dragoste de dupa cortina.

Hai sa ne urcam in tren si sa plecam spre mare.
Am visat sa ajung cu tine la mare aceea ,inca mai visez.
Imi imaginez plaja  alba de nisip si apusul ca  o ploaie aurie de lumina.
Pe plaja nu e nimeni.
Baiatul de serviciu a strins umbrelele.
Se lasa noaptea,patrunde valurile.
Le arunca in stinca.
Geme.
Tace.
Nisipul e rece.
Ne acopera, ne incalzeste si ne asculta.
Nu vreau sa plecam de aici.
Cred ca marea aceasta a ascultat toate durerile lumii.
Astazi  marea e linistita.
Lumina cade pe trupuri, le acopera, le da o alta alura.
Portul acesta nu l-a vazut nimeni vreodata.e doar al nostru.Ce frumos e sa ai marea ta.
Marea ta in care sa te arunci oricind, sa cauti linistea, sa cauti zbuciumul, sa cauti teatrul,sa cauti scena.
Sa cauti viata.
Sa cauti destinul fericit pe care ti-l doresti.
Ar fi frumos.
Si stii ce ar mai fi frumos?
Cel mai frumos ar fi , stiind ca esti un actor, sa ti se dea sa joci doar comedii.
Dar cei care scriu, traiesc si drame.
Traiesc povesti de dragoste nemarginite...
Fericiri neatinse si senzatii nesimtite.
Nu toti sunt celebri si nu toti sunt anonimi.
Primavara aceasta ,dragii mei, vreau sa ne urcam toti in tren si sa plecam spre mare.
Poate  ne regasim.
E posibil ca acolo sa ne astepte vreo poveste de dragoste nejucata.
Pina la o noua intilnire.

Ultima noapte de dragoste.

Ard stelele,cade cite o frunza,gradina e luminata toata.
Cade cite o stea.
Multimea vine,pleaca,trece.
Rochii de gala si fluturi negri la gulerul unor barbati tandri.
In surdina muzica.
Am senzatia ca e o muzica funebra.
Noi, actorii acestia, asa o simtim.
Beau toti.Sunt ametiti.Nu simt ritmul.
Danseaza.
Usile se inchid,se deschid...
Se sterg imaginile.
Iar cafea.
Un dans sub ochii multimii.
Ultimul tango din ultima noapte de dragoste.
Cine o fi fata de acolo?
Nustiu nici eu.
Nu stie nici ea.
Suntem tot la periferie.
In gradina aceasta de vis este un leagan.
Ne-am asezat si meditam.
Bate vintul cu flori.
E si un club de noapte pe aici.
Fum.
Fumul multor tigari arse demult.
Cred ca e un spectacol.Toti isi traiesc clipa.
Nimeni nu stie cine sunt.
Doar tu.
Toata povestea aceasta de dragoste a avut loc pe la periferii.
E frumos aici,dar doare.
Doare pentru ca e ultima noapte si odata cu zorii trebuie sa plec.
La iesirea din gradina fotograful  fumeaza.
A vazut cum se desfasoara multe povesti de dragoste.
Pacat ca la incetarea casatoriilor nimeni nu face poze.
A focusat toata povestea,toate imaginile.Odata cu zorii pleaca si el.
Momentele frumoase pleaca odata cu noaptea.
Daca ar fi noapte intodeauna, ar fi la fel de frumos?
Nu-mi mai simt  picioarele de la tocuri, dar ma simt bine.
Nu ma doare nimic.Doar inima.
Ea isi asteapta esecul dupa  o perioada scurta de gratie.
Anterior ai fost un cavaler, in noaptea asta esti un misterios.
Un misterios puternic.
Cred ca sufletul iti plinge...
Esti misteriosul in gri.
Zimbesti efemer.
Nu putem sa plingem.
Suntem doi actori frumosi.
Nu te cunosc nici pe tine toti.
Raminem doi misteriosi care vor pleca odata cu noaptea.S-a sfirsit ultima noapte de dragoste.S-au inchis usile.Au plecat toti.A plecat si fotograful.Am plecat eu...
Ai ramas tu...
Stiam ca o sa pleci...
Si...
Ai plecat.
Ma doare.
Ultima noapte de dragoste valoreaza cit zece romane de dragoste, in care ai iubit de fiecare data mai mult.
A ramas pasiunea...
Pasiunea care na sterso nici o poveste de dragoste.
Dragii mei, povestile de dragoste sunt scurte.
Povestile de dragoste uneori dor.
Povestile de dragoste au o perioada de gratie si un esec.
Cite povesti de dragoste nu vei trai, va exista intodeauna o poveste de dragoste la care ai putea sa te reintorci oricind.
Pasiunile nu mor niciodata.
Niciodata.

Niciodata...

Povesti de dragoste din seria unui celebru anonim.

E ora 00:00.Imi amintesc o poveste de dragoste uitata demult.

Sfirsit de vara arid,miros de flori. Defapt de trandafiri.
Cer albastru si senin.

Noapte.

In toate povestile de dragoste pe care  le insir aici e noapte.

Cred ca noaptea are un farmec aparte.
Noaptea se joaca piesele de dragoste.
Se deschide cortina, actorul ride,plinge,moare...

E romantica noaptea aceasta.

Cea mai romantica.

Micul Paris si-a stins felinarele.
Noapte buna Chisinau.

S-aude o chitara.Solistul cinta intr-o engleza nedeslusita.

Gindurile ma duc pe val

O multime joaca poker.Ii privesc.

Ce o fi captivant in jocul acesta?

Nimic probabil, sau totul.

Tigari.

Fumul lor se pierde in noaptea care s-a lasat.

Am fugit din oras.Sunt la periferie.N-am mai facut demult aceasta.

Sunt fericita.

Imi curge ceva prin vene.

Am refuzat coniacul.N-am vrut sa pierd momentele.

Am luat in mina chitara,au rasunat  doua acorduri.

Multimea m-a privit.

Am scris despre toate, am uitat sa scriu despre tine.

Zimbeai nebuneste.Cred ca nici tu nu stiai unde esti,nici eu nu stiam...

Defapt.

In urma noastra au ramas toti.

Coniac,tigari si poker trist.

Nustiu daca ma interesau ei.Pe timpan mi s-a asezat o alta membrana.Nu puteam sa-i aud.
In retina ochilor te reflectai doar tu.

Am facut ultima cafea si ne-am ridicat la mansarda.

E atit de amara incit nu as vrea sa se termine niciodata.

Am deschis geamurile spre cer.

Bezna, stele,aer cald.

Si tu...

In seara aceasta esti un cavaler.Maioul tau in carouri, gri si violet imi aminteste de apusul ce a capatat culoare in urma ta.Demult caut o poza din seara aceea.Nu-mi mai amintesc cind am adormit.Imi amintesc doar visele si noaptea care nu vroiam sa se sfirseasca niciodata.Si nisipul care nu vroiam sa curga din clepsidra niciodata.

Niciodata...

Dimineata a venit cu zorii,cu o fereastra larg deschisa, cu o usoara briza.

A venit odata cu tine.

A plecat odata cu mine.

E o scurta poveste de dragoste,cu lungi regrete, cu grele asteptari si vise falimentate.

In fine, actorii zimbesc,pling si mor.

Pina la o noua intilnire.

Povesti de dragoste fara regrete va doresc.

Fara vise falimentate...

Fara resentimente...

Fara prejudecati...

              Eu...stainul tau...

              Un celebru anonim.

Un celebru anonim.

Odata cu primavara inviie si povestile de dragoste.
Marea isi poarta valurile zbuciumate si visele prin spuma.
In fiecare zi pe aici prin fata blocului trece o fata.
Intodeauna singura.
La coltul strazii este un batrin felinar.
O urmareste cum trece si o priveste cum dispare.
Cred ca are multi prieteni.
Multi sunt cei care i-au cistigat zimbetul si putini sunt cei care i-au ajuns la suflet.
Cred ca niciodata nu e trista.
O vad cum vine.
Intra in bloc si nu mai iese pina a doua zi dimineata.Noptile si le petrece singura.
Un singur barbat i-a deschis ferestrele dimineata.
Un singur barbat ii aducea flori.
Demult nu-l mai vad pe aici.
Citeodata o vad ca pleaca undeva cu tot cu bagaje.
Se intoarce repede.
Primele zile e mai trista ca oricind.
In fiecare zi merge in tirgul de tablouri.
Iese fara nimic.
Are parul matasos.
Si picioare lungi.
Cred ca intodeauna asteapta pe cineva.
Sunt un celebru anonim care-i citeste gindurile...
Noapte aceasta e una din noptile in care ma framinta gindurile...
Nu pot sa adorm.

Nu sunt perfecta si sunt departe de perfectiune.

E un sfirsit de februarie ingindurat si posomorit.
Pe drumul din fata casei nu se zareste nici un trecator.Sunt ultimele zile de iarna.
E rece, iar frigul patrunde la oase.
Linistea ma cauta , s-a pornit spre mine, dar nu ma gaseste.
In minte imi alearga gindurile pe o plaja facuta din soare.
Si...
Stii ce mi-ar fi placut sa fac?
Mi-ar fi placut sa scriu destine.
Sa fiu un papusar , sa creez destine fericite.
-Cu zimbete?
-Da...
-Cu zimbete.
Mi-ar fi placut sa descriu rasaritul cu miros de cafea si stinca inalbita de spuma marii.
As vrea sa ghidez fericirea, sa vina spre voi.
Iar, eu...
Eu sa va privesc.
Sa va privesc cum zimbiti.
Durerile voastre mi-au omorit timpanul.
As vrea sa va invat cum sa megeti pe drum si sa nu auziti pasii.
As vrea sa va sedez cu iubire.
Simt frigul cum ma alunga si noaptea cum ma sugruma.
Timpul nu asteapta pe nimeni.
A trecut ceva vreme de cind nu am mai citit o carte, cu un destin fericit.
Nu sunt perfecta si sunt departe de perfectiune.
Singurul care are energie e sufletul.
L-am luat cu mine de fiecare data unde am plecat.
Am fugit cu el.
M-a privit in ochi dar nu s-a impotrivit.
El mi-a vazut caderile si ridicarile.
A privit femeia care si-a falimentat visele.
A privit femeia care picta stele pe umarul unui barbat.
A privit femeia care alerga in van.
Si...
As vrea sa-ti spun ca imi lipsesti.
As vrea sa-mi aud sufletul cum imi spune sa nu-ti las mina libera.
Rutina e la locul ei ,doar ca e mai bulversata ca oricind...

E februarie tirziu.

E februarie...
E februarie tirziu si-i noapte... 
Mi-e rece sufletul, mi-e dor ,
Departe esti si eu departe 
Si patul meu e gol.
Pe noptiera sta o carte 
Pe care tu o stii. 
As vrea sa fim doi fluturi , albi si vii 
Sa alergam in noptile pustii...

Dragoste .

Dragostea este o femeie frumoasa care te lasa fara retina ochilor.
Si prea multi sunt cei care iubesc.
Si prea multi sunt cei care sarbatoresc dragostea in fiecare zi.
Si prea multi sunt cei care au avut infringeri.
Si prea multe femei pling noaptea pentru dragoste.
Si prea multi barbati  isi alunga dragostea printr-un pahar cu alcool.
Si prea multe tigari s-au fumat pentru dragoste.
Si prea multe romane s-au scris despre dragoste.
Si prea multi trandafiri s-au uscat pentru dragoste.
Si prea multe piese s-au jucat din dragoste.
Si prea multe razboaie s-au dus pentru dragoste.
Si prea multi au murit pentru dragoste.
E un drog puternic.
E cea care iti falimenteaza visele.
E o sageata care tinteste in inima ta.
Si cele mai mari greseli s-au facut din dragoste.
Dragul meu cititor, orice ti s-ar intimpla din dragoste, continua sa iubesti. E unicul lucru care te apropie de culmi.Cite infringeri nu ai suferi din dragoste, incearca sa iubesti cu patos de fiecare data.Nu-ti inchide sufletul cu o usa de fier.Azi ca si in toti anii de cind iubim vreau sa-ti imaginezi cit de fericit esti atunci cind iubesti.
Iti impartasesc ca si eu la rindul meu iubesc.
Am iubit de fiecare data mai mult.
Cu pasiune.
Am vrut sa-ti zic sa nu-ti fie frica sa iubesti.
Sa-ti arunci capul in gol chiar si cu frica ca ti l-ar putea taia cineva.Esti liber sa iubesti orice si oricit de mult.Cel mai frumos barbat este cel care iubeste .
Draga mea cititoare vroiam sa-ti amintesc de rochia aceea rosie , daca o mai tii minte.
Si de rujul ala purpuriu.
S-ar putea sa se combine cu trandafirii aceia rosii pe care ii vei primi in dar.

Jurnal de aeroport.

M-am trezit cu greutate.Noaptea asta a fost cea mai lunga din toate noptile.

E atit de frig incit mi-a inghetat inima.

O mantie de ceata pe umerii mei se lasa.

Stau in parcarea din aeroport si imi astept zborul.

Te privesc si ma imbrac cu noi.

E aproape dimineata si luna pleaca.Oamenii se grabesc.

Sunt un calator prin vise.

Imi car visele si inima in valize.

Stau de vorba cu mine pe bancheta din spate.

Tu dormi.

Masinile care trec imi tulbura linistea.

Mi se umple pieptul de dor.

In zare ard felinarele.

Parca vin toti norii peste mine.

E timpul sa plec.Te las cu ochii tulburi.S-a sters toata imaginea.Avioanele vin si pleaca.

Usile s-au inchis pina la reintoarcerea mea.

A lasat dusul sa curga...

A lasat dusul sa curga prin parul ei,a crezut ca se va elibera de orice deznadejde.
Geamul e larg deschis, iar draperiile sunt aruncate in parti.
Ploua.
Ploua pe suflet,apa curge siroaie.
Parul s-a lipit tot de scalp.

Rochia uda-i cade de pe umeri.
Pe geam sta un pahar cu wisky.Spatele e plin de apa.
Dusul parca e vesnic,nu se mai opreste.
Pielea e matasoasa si trista.
Incet si melancolic ploaia i-a udat si sufletul.
Se prelinge pe buzele reci.
Si dusul s-a cufundat in ploaie.
Si paharul cu wisky s-a pierdut prin ploie.
Si ea a disparut in ploaie.
Timpul le sterge pe toate.
Dincolo de fereastra o femeie fumeaza, sta in ploaie...
Parul ud si rochia-i lipita de corp.
Iar ploua.
Pacat ca e departe si marea.
Ne-am arunca toti in ea cu tot cu deznadejde.

Despre fericire...

Fericirea nu e altceva decit o penita aruncata in cerneala care uneori scrie, alteori lasa urme ,si din cind in cind zgirie taios pe hirtie.
Lasa uneori hirtia fisurata.E cautata vieti intregi.Ramine citeodata negasita.
E o iluzie.
O realitate aparenta.
E aruncata deseori,cautata de la inceput,plina de zdrente si aruncata in mare.
Fericirea e o stare sau o maladie,e o simpla senzatie.
E atingerea miinii unei femei,sau unui copil, e un parfum intr-o sticluta mica pe care nu-l poti pulveriza pe tine.
As face-o de fiecare data, daca ar fi parfum...
Dar nu e...
E un etern santier in care munca nu are niciodata sfirsit.
Orice ar fi ,sau n-ar fi fericirea pentru tine as vrea sa-ti zic sa nu incetezi niciodata sa iubesti oricit de dezamagit nu ai fi.
Sa uiti tot orice ti s-ar intimpla.
Sa-ti aduci aminte de clipele triste cu zimbet si impacare cu tine.
Sa te accepti oricum nu ti-ar parea ca arata corpul si sufletul tau.

Sa mergi cu capul sus chiar si pe acolo unde crezi ca nu poti...

Craciun fericit!

E ajun de Craciun, ard luminite si se aud pasii trecatorilor care scirtiie prin zapada cristalizata de ger...

E vremea colindelor,e vremea clopoteilor.

E sarbatoarea sarbatorilor.

Nasterea Domnului a semanat pe pamint lumina si bucurie nemarginita.

Curge vinul in pahare si fierb sarmalele.

In coltul casei zimbeste bradutul impodobit,isi tine cu mindrie globurile colorate si steluta in virf.

 Cadourile isi asteapta rindul.

Zapada pura straluceste ,trece cite o saniuta pe drum si cite un copil grabit sa ajunga acasa.

Are nasucul inghetat si manusile ude,duce dupa el o saniuta veche si ruginita,dar care poarta amintirea anilor si frumusetea iernii.

Iti mai amintesti de timpurile acelea?

De timpurile in care ardeau facliile,mama punea pe masa bucate iar tata arunca lemne in cuptor.

Aveai pe marginea scanului o rochita micuta si rosie,calcata,care astepta s-o imbraci.

Purtai doua cosite lungi,mama zicea ca-s cosite de sarbatoare.

Ciubotelele mici te asteptau.

Nu prea era sampanie,dar eram foarte fericiti cu vin.

Nu aveam croissante,dar aveam biscuiti de casa si portocale.

A trecut mult timp.

De Craciun nu vreau sa fii singur,nu vreau sa fii trist,vreau sa zimbesti...

Linistea sufleteasca si caldura sa-ti  inunde sufletul si inima.

Iar ,tu cea mai gingasa fiinta nu uita de rujul acela rosu si de rochia cu pliuri.

Intra in spiritul Craciunului, primeste toata bucuria acestei sarbatori .

Aminteste-ti ca cei dragi te asteapta, se gindesc la tine, oriunde te-ai afla.

      Nu inceta sa visezi.

 Craciun Fericit!

Studiu despre subsemnat

Te văd pe geam în fiecare dimineaţă, ai aceeaşi ochi negri.
Trăiesc vis-a-vis de casa ta, vad cum iese o femeie de la tine...
În fiecare zi o dama diferita, se arată şi dispare.
 Tu esti trist.
Au toate acelaşi destin, trec întrun halou de uitare...
Le treci tu defapt.
    Azi a fost prima data cind ai iesit din casa singur.
Au plecat toate.
Seara te întorci, timid şi tăcut.
Rar, te mai vizitează o femeie.

Ramîi la fel de tulburat.
Din umbră te iubesc.
Din spatele draperiilor.
Plouă iar.
      A trecut mult timp, şi din toate femeile cu mască, nimeni nu a facut lumină în sufletul tau.
Scrie dureros de lent, subsemnata.
Subsemnatului.