 |
| Si vine o zi cind trebuie sa pleci! |
Incercata de jocurile foamei de singuratate imi dau seama cit de fierbinte e cafeaua la aruncarea unui cub de zahar brun.
Zorii s-au ridicat, cu miros tomnatic si rigid de sfirsit de vara.
Printre blocurile inalte de piatra mai patrunde cite-o raza speriata de soare.
Norii grei se lasa deasupra capului meu.
Intodeauna e la fel.
Turnurile ridicate imi dau senzatia de apogeu neatins,sufletu-mi e dezgolit de haine si de flori.
Sesizez ca-s ultimele zile si ca trebuie sa plec.
Defapt niciodata n-am ramas,intodeauna am plecat...
Uneori spre nicaieri,cum fac toti greierii intr-un sfirsit de toamna nocturn,la rostirea ultimelor monosilabe.
Alteori spre directii necunoscute,cu inima-mi strinsa in pumni.
Cu singele ridicat in cap.
Anterior mi-am dorit sa dansez tangou si am dansat...vals vienez cu gindurile.
Nu e acelasi dans.
Pentru ca diminetile te gasesc dupa draperii,iar serile sunt ca si necunoscutele unei ecuatii pe care niciodata nam stiu s-o scot pina in capat.
Imi legan gindurile pe-un scaun privind la farurile aurite ale Moscovei.
Fiecare toamna e un inceput sau un sfirsit,o plecare sau o revenire.
Un rezumat al foii negre sau un inceput pe-o foaie alba prafuita.
Mi-am hranit privirea cu barbati blonzi in costume albastre si cu femei cu picioare lungi.
Cu replici scurte si inspiratii adinci.
Mi-am umplut inima pina mi-am acoperit tatuajul cu Kremlinul,cu poduri inalte si tacere.
Linga noptiera zace valiza,aproape moarta.
E prima oara cind nu vrea sa vina cu mine.
Si daca ma intreaba la Cheek-in,de sunt singura?
Ce ar trebui sa raspund?
N-as mai putea sa zic ca de fiecare data.
- Sunt cu mine,cu sufletul meu,cu valiza mea si cu sufletul ei!
Pe pervazul ferestrei stau scrumiere cu ginduri si vise.
Unele au ars,celelalte mocnesc.
Orasul acesta nu crede in lacrimi.
Turnurile lui stralucesc la fel in fiecare zi.
Lumineaza la fel in fiecare noapte.
Iar,printre lumini si feerie,tu nu iti mai gasest loc.
Iiti dai seama cit de mult s-a racit cafeaua,cind se topeste cubul cel de zahar brun pe care tu l-ai aruncat.
Pina la o noua revedere!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu